Trieste, 27 mai 1934. Ziua așteptată cu sufletul la gură de fotbaliștii naționalei, dar și de împătimiții fotbalului din țară. România întâlnea Cehoslovacia, într-un joc eliminatoriu, de totul sau nimic. Ca un amănunt interesant, meciul a fost transmis la radio, iar pe stadionul „Venus” din București a fost organizată o audiție cu public prin intermediul megafoanelor instalate pe stâlpii nocturnei - respectiva arenă era singura din țară cu asemenea dotări la vremea respectivă, ce-i drept, mai degrabă improvizate, casele de bilete au fost luate cu asalt. România a reușit o primă repriză excelentă, în care a dominat autoritar. Ștefan Dobay, a deschis scorul în minutul 11, însă „tricolorii” aveau să mai irosească o sumedenie de ocazii până la pauză, transformându-l pe portarul cehoslovac František Plánička în eroul meciului. După pauză, raportul de forțe s-a schimbat, cehoslovacii întorcând scorul prin Antonín Puč - mintutul 49 și Oldřich Nejedlý - mintutul 66. România își încheia aventura de la Campionatul Mondial prin acest eșec, însă impresia generală a fost că tricolorii meritau victoria.